„A citi nu înseamnă doar să descifrezi ce scrie, e mai mult de atât, e apel la sens și la înțelesuri“

Campania națională inițiată de Editura Gama, Împreună creștem cititori pasionați,este susținută și de către comunitatea Ema la școală. Ne bucurăm pentru că a răspuns afirmativ și de această dată invitației noastre și îi mulțumim doamnei învățătoare Emanuela Patrichi, autoarea blogului educațional EmaLaScoala.ro, pentru informațiile și experiențele pe care a ales să le împărtășească cu noi în rândurile de mai jos.

În copilăria noastră, a adulților de astăzi, metodele și instrumentele necesare procesului de învățare a lecturii nu erau atât de multe. În prezent, există numeroase alternative, toate menite să îi ajute pe copii să învețe să citească ușor. Din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai eficiente metode, cele care să îi apropie pe cei mici de cărți și să îi ajute să descopere plăcerea lecturii?

Ca la orice învățare, cred că cea mai eficientă metodă este studiul individual, zilnic. Acest lucru depinde de fiecare copil, de vârsta sa, de pasiunile pe care le are, de aplecarea sa către lectură. Deși sună pretențios să spun studiu individual, în fond așa și este: o muncă a fiecăruia cu textul, cu cuvintele. La copiii care învață să buchisească e vorba la început de litere, apoi de cuvinte și propoziții, la cei mai mari e vorba de sensul cuvintelor, de felul textului, de înșiruirea enunțurilor. A citi nu înseamnă doar să descifrezi ce scrie, e mai mult de atât, e apel la sens și la înțelesuri. La școală, la clasa mea, deși am acum o clasă pregătitoare și suntem încă la învățarea literelor, introduc mereu, ușor, activități care fac apel la înțelegerea sensului, vorbim de sinonime, antonime, de adjective, chiar dacă nu le spunem așa și nu teoretizăm.

Apoi, în funcție de fiecare cititor, cea mai eficientă metodă va fi cea pe care el consideră că i se potrivește. Unii preferă textul tipărit, alții pe cel electronic. Unii preferă lectura audio, alții preferă textul tipărit. Mie îmi place să merg la bibliotecă și să răscolesc prin rafturi, îmi place să pierd vremea la librărie. Unora le place să citească la recomandarea cuiva, alții citesc la întâmplare.

Pe de altă parte, de la un anumit nivel, orice modalitate de a citi și orice metodă vin să completeze cumva pe celelalte. Pe vremuri aveam doar biblioteca publică, acum avem acces la internet și găsim ușor orice titlu din lume.

Ce îi sfătuiți pe părinți să facă pentru a-i apropia pe copii de lumea cărților încă de când sunt mici? Expunerea timpurie la cărți schimbă lucrurile pe termen lung, îi face pe copii mai dornici să învețe să citească? De la ce vârstă ar trebui să îi familiarizeze cu cărțile?

Eu recomand părinților copiilor din clasa mea să citească copiilor lor, acasă. Recomand copiilor să citească zilnic 5 cuvinte și să frunzărească o carte. Expunerea timpurie la cărți are beneficiile ei, însă sunt și copii care la un moment dat nu mai consideră lectura ca fiind activitatea lor preferată. Așa cum sunt copii care preferă să picteze și  alții care sunt pasionați de dinozauri, așa vor fi și copii pasionați sau nu de lectură. Desigur, noi ca adulți trebuie să încurajăm lectura și să creăm oportunități, să le oferim copiilor alternative de cărți, titluri diverse: poate unii sunt atrași de beletristică, dar alții de textele non literare, enciclopedii, studii științifice.

La clasa mea am demarat, în acest sens, un proiect de lectură căruia i-am spus Colecție de cititori. Invit persoane să citească elevilor mei. Până acum au venit părinți, prieteni, cunoștințe, foști elevi. Avem în colecție mămici cititoare, tătici cititori, doctori, copii mai mari, psihologi, un logoped. Fiecare are stilul său și copiii sesizează acest lucru. Pe de altă parte, chiar dacă ei învață să citească, audierea unei povești e ceva minunat și foarte util și vom continua acest proiect și în anii următori.

Cum putem transforma acest moment într-unul plăcut, incitant?

Un moment de lectură poate fi plăcut și dacă doar se citește și se ascultă. Poate uneori nu e nevoie de ceva special. Desigur, se pot adăuga tot felul de detalii astfel încât să devină un moment deosebit și pentru cititor și pentru ascultător. Copiii mici sunt atrași de cititul empatic: cel care citește își îngroașă sau își subțiază vocea în funcție de personaj, accentuează unele cuvinte, face pauze, își adaptează ritmul în funcție de firul narațiunii. Eu recomand ca prima citire să fie realizată fără întreruperi. De fapt, așa învățăm și la școală să descifrăm un text literar. Recomand o primă citire fără a întreba copilul dacă a înțeles (pentru că altfel pui la îndoială capacitatea sa de înțelegere), fără a-i atrage atenția la detalii, fără a-i explica situațiile, fără a-i cere explicații (De ce crezi că a procedat lupul așa?). Prima citire și poate și următoarele trebuie să fie de cele mai multe ori lectura și atât. Întrebări pe marginea textului se pot pune la sfârșit. Și poate nu după prima lectură, ci în ziua următoare: sunt copii care au nevoie să se gândească, să analizeze singuri ce au auzit. Nu trebuie mereu să vedem dacă copiii au înțeles cartea și nu imediat și mai ales nu e oportun ca cititorul să transmită copiilor părerile sale (Lupul a mâncat-o pe Scufiță pentru că era rău.), copiii s-ar putea să aibă alte explicații. A-l lăsa pe copil să aibă propriile gânduri, să rumege ideile îi formează gândirea critică și capacitatea de reflecție.

 Care sunt beneficiile lecturii pentru copil? Cum îl ajută în procesul de dezvoltare?

Ca orice altă activitate, lectura are beneficiile ei. Lectura de plăcere și lectura pentru aflarea informațiilor sunt două lucruri diferite, utile de asemenea. Se vorbește mult despre lectura de plăcere, dar nu și despre cea de aflare a informațiilor. Câți cititori lecturează, spre exemplu, biografia sau prefața, recenziile sau bibliografia? Lectura de aflare a informațiilor e desigur utilă la toate disciplinele, utilă în viață. Lectura de plăcere pentru sufletul tău. Una îți dă aripi, cealaltă te așază. Ele se completează și îi ajută pe copii să fie creativi, să aibă un punct de vedere, să accepte și alte puncte de vedere, să își dezvolte vocabularul, să se exprime în funcție de context (într-un fel te exprimi într-o poveste și în alt fel atunci când descrii cum funcționează o mașinărie). Lectura dă de gândit și trimite cititorul mai departe. Un copil care citește se va exprima mai bine și va avea o anume independență în gândire.

Campania Împreună creștem cititori pasionați se desfășoară în grădinițe și școli, iar mai multe detalii găsiți aici. Dacă doriți să vă implicați în campanie sau cunoașteți o comunitate de copii îndrăgostiți de lectură și curioși să descopere noi povești, ne puteți scrie aici.

Facebook Comments

Recomandări

Editura Gama

De peste 20 de ani, una dintre cele mai apreciate, exigente și creative edituri pentru copii din România. Preocuparea permanentă pentru „educația prin joc” și încercarea neobosită de a oferi titluri de cărți pentru copii deopotrivă atractive și utile, în ediții minuțios îngrijite, ne-au atras aprecierea părinților, educatorilor și profesorilor.

Articole similare